Zona Partoș ar putea fi aleasă Capitala Culturală a Europei

Municipiul Alba Iulia păstrează vie o tradiție începută după anii `90 și anume repararea podului de peste râul Mureș.

Cum primele lucrări s-au făcut chiar pentru consolidarea structurii de rezistență, celelalte șapte intervenții, desfășurate în ultimii 22 de ani, au însemnat doar sărbătoririi cu utilaje alegorice și muncitori de panoplie, spre bucuria locuitorilor plictisiți din zona Partoș.

Printre proprietarii de case, situate la ieșire din localitate, se numără și Zizou Asfaltel, un mașinist-cofetar de ispravă care ne-a declarat entuziasmat că știind de intervențiile din acest an și-a făcut deja provizii de fumigene, boia dulce și muștar pentru a socializa cu persoanele prinse în trafic. Toată lumea pare să fie pregătită de sărbătoare.

Zvonul noilor intervenții se pare că a ajuns și la urechile comisarilor europeni care nu erau încă deciși asupra orașului care va fi declarat Capitală Culturală Europeană.

"Am auzit de oameni care au stat în coloană câteva ore, unii dintre ei chiar o zi sau mai mult...Iubim Alba Iulia și știm că vara sunt în trafic și cetățeni străini care doresc să cheltuiască pe Valea Sebeșului banii destinați unei vacanțe la Monaco. Ar fi păcat, dacă tot nu văd prea repede muntele, să nu coboare din mașini pentru un banal concert U2, pentru o recenzie de carte sau pentru o piesă de teatru. Sunt atâtea persoane care ar prefera să dezbată spre exemplu tema demiurgică, din dramele lui Goethe decât să blesteme drumurile sau, mai rău, să joace table pe capota mașinii" - a declarat comisarul european Hans Literstein.

Alba Iulia va avea metrou, proiectul a fost aprobat!

După cum am anunțat și în numerele anterioare de la loto, varianta metroului subteran pe ruta Alba Iulia - Ampoița, soluție propusă de Simona Inghinal, a fost aprobată în ședința cu părinții, desfășurată la sediul Consiliului Județean.   

Proiectul a stârnit încă din ziua sfântului Dragobete proteste ample pe Bulevardul Transilvaniei, desfășurate molcom în fața covrigăriei Gigi din Cetate. La data respectivă mai mulți tineri, care nu și-au permis să plătească taxiuri spre destinația plăcintelor tradiționale, respectiv  Pensiunea Mama Luța din localitatea Ampoița, au atacat forțele de ordine cu sosuri de vanilie și căpșuni. "Vrem plăcinte/ vrem metrou/ n-avem bani în torpedou" - au fost cuvintele strigate de Tartina Toppingescu, o adevărată (h)eroină din rândurile protestanților cu BAC-ul picat la Colegiul H.C.C..

Conform primelor estimări, prima călătorie cu metroul va fi chiar pe data de 2 decembrie, de Ziua Națională a Republicii Laos, țară înrudită cu localitatea Ampoița. Noutatea absolută constă în prețul alternativ al biletelor, respectiv 3 lei pentru o călătorie sau 10 minute de mișcare pe bicicletele eliptice legate la sistemul de alimentare cu energie electrică.

Autopozarea feisbucciană

Este în regulă să ai profil Facebook. Este normal să îți completezi date din cosmogonia personală, care să fie vizibile prietenilor sau chiar musafirilor bântuitori voiți sau ajunși prin întâmplare în împărăția formularului virtual. 

Firesc înseamnă să ai câteva poze (sau mai multe) relevante, altfel pentru ce Zucherberg ți-ai construit profil de socializare? Nimeni nu vrea, nu are chef și nu agreează ideea de a vorbi cu un individ care, în loc de mutră umană, afișează la avatar un cangur mov, învelit în hârtie igienică sub formă de sarcofag. Cine are plăcerea de a socializa în modul mistic, o poate arde tibetan, lângă un cimitir din al doilea război mondial, înconjurat de lumânări negre și  dansând cu spirite pescuite prin spiritism. Este o metodă ieftină, invazivă și fără contract de Internet. 

Nu înțeleg totuși acele persoane care au în albumele virtuale câteva zeci sau chiar mai multe sute de poze făcute în singurătate. După trezirea greoaie de dimineață în pat, în baie, în stația de autobuz, la școală, la serviciu, în parc, la cafenea, la prânz și în alte 500 de situații se folosesc de telefonul mobil sau mai rar de aparatul foto să își imortalizeze chipul plictisit.

Analizele specialiștilor acestui site relevă faptul că de obicei ființele care se consideră bunăciuni, au înclinația asta de a-și face update după update vieții cotidiene triste și fără gust. Lumea nu este interesată să vadă pe cineva într-o atitudine monotonă, răspândită neinspirat în cadre diferite. Nimeni nu are respect pentru un Xulescu sau o Xuleasca, dacă aceștia nu au reușit să convingă pe nimeni să le facă o amărâtă de poză. Ai dori să împarți un pui la rotisor cu ei? Desigur că nu.

În consecință, dacă te crezi vreo frumusețe, încetează să te mai fotografiezi în oglinda de la toaletă sau de la șifonier. Transmiți că ți-e lene să te plimbi prin parc sau că nimeni nu te acceptă în cercul de prieteni. Dacă te autopozezi din încheietura mâinii, mai bine te combini pentru o partidă de tenis de câmp sau de masă și păstrezi simularea fericirii pentru întâlnirea cu rudele pe care le detești.

Felix Baumgartner a sărit din stratosferă. Vrem și noi!

Modalitățile de a combate stresul sunt nenumărate. De când omul preistoric s-a împrietenit cu câinele, descoperirea că supapele minții se pot relaxa și decongestiona, a fost scrijelită pe zidurile peșterilor. Arheologii le-au descoperit și au dat publicității primul, cel mai longeviv, serial de desene animate.

Acum o zi, pe ecrane de tub catodic, LCD-uri și suprafețe LED, live pe Youtube, s-a prezentat un austriac care a furat toate baloanele de la aniversarea fiului său și a urcat, precum sfinții în ceruri. Trei săptămâni locuitorii din orașul de baștină al domnului Felix Baumgartner au fost privați de gaz și au încălzit polonezii de la micul dejun la brichetă însă altruismul lor a fost răsplătit. Cineva de acolo de sus i-a iubit, semn fiind cele 27 de rugăciuni spuse pe minut înainte să strige "Pârtiieeee" sau "Nooooor". Căderea a fost la început lină, ca apoi să își rupă bucăți din fâș în antenele unui OZN parcat deasupra unei plaje de nudiști. Pagubele au fost remediate urgent cu trusa de lucru manual din dotare, chiar înaintea aterizării într-un puț cu petrol.

Echipa care l-a susținut de la (na)sol, au afirmat că succesul misiunii se datorează izmenelor întoarse, prelucrate manual de tanti Safta la lui Nimu din Dealul Sur (Maramureș), câștigătoare regională a războiului de țesut. Materialul desfășurat de pe fuior a dovedit proprietăți ignifuge în condiții de crivăț și strănut acut.

Omenirea este acum mai liniștită. Fiecare pământean poate să urce singur sau cu familia în stratosferă și să se arunce peste codru sau peste aracii cu fasole, fără a fi considerat "cu capul în nori" sau "lunatic".

Misterul dimprejurul Nicoletei Luciu

Văleu neamule, săriți că se termină cancanul odată cu sfârșitul lumii și celor care nu au depozite de bârfe în ceruri, gura li se va usca!

Așa strigau deunăzi muștele cu linkuri de peste tot, bag samă ceva oribil s-a întâmplat cu broswer-ul de Internet. Altfel nu se explică cum se jucau știrile meneaito, în același sens monoton, despre cât de înșelată fu Nicoleta, fata Luciului. 
Și cum firea de pisică m-a împins să aflu mai multe, descopăr că există un nene Zsolt Csergo care din puberă avântare a recunoscut că iubește produsele dual lactate și anume sânii. Problema nu era cu pasiunea omului ci cu titlul la purtător. 

În sensul dorințelor de vitaminizare, a căutat zeci de ani până ce și-a descoperit sub un laibăr crem  telecomanda iar Pamela viselor furtunoase a curs lin, ca un strop de lapte matern pe obrazul bucălat al pruncului, dinspre emisiunile hiperculturale ale Pro Tv-ului spre pupila încăpătoare a stimabilului domn Zsolt.

Pe Nicoleta Luciu a cunoscut-o apoi la școală, în pauza mare, precum dăduse în ghioc o țigancă pe nume Lamborghina, care avea puterea să prevadă viitorul cu desfășurător de cont bancar și timeline pe Facebook. A fost simplu. El avea abonament pe viată la revista Eugenia, ea resimțea o poftă nestăvilită de dulciuri între bucăți fine de aluat. 

S-au luat, au tras nuntă celebră în Cotigleții din Deal, unde celebrează absolut toate vedetele cu pretenții de Dorobanți. Pe mese întinse au zăcut  dozatoare cu mici din carne de omidă imperială și vin din merișoare de lac, a fost un festin mare, cu filmări multiple din stratosferă și mai ales din galaxia Andromeda.

Ginerică însă avea o problemă. Nu îi plăcea una. Ei, nu vă bucurați meschin, nu era și nu este gay. Îi plăcea pluralul feminin dar a făcut manevra, trist neinspirată, să caute în timp numitorul comun între amantă (amante) și soție. Deși acasă îl bucura Nicoleta cea maternă și miraculos  preparatoare a produsului Trei Surori, craiul se dădea cu placa prin țările de la granița României. Fix în țările unde cândva laptele se livra în sistem prepay, simplu, necontractual. Fiind un abonat al iubirii luciosnicoletiene, niște paparazii au surpins momentul când nea Zsolt schimba cartela telefonului cu un SIM străin. Mirajul sticleților clipocitori a survenit abia când operațiunea de schimbare a cartelei a dat dovadă nu de iubire GSM ci de violență. Nu se putea pricepe cât de hain să fi ca să nu mai poți iubi un Nokia 1100 și de ce trebuie să dai cu el de pământ sau de vapor când își pierde semnalul.
Imediat, ca gândul și prin luciul apelor, căsuța vocală a docilei Nicoleta s-a activat natural și a primit vestea cea rea. Inițial bănuia că Zsolt este dus la o bibliotecă cu renume internațional pentru a compune câteva referate despre metilhexan, pe care să le prezinte apoi în Club Fratelli...
După cum se poate vedea în pictorialul acordat 9, Nicoleta Luciu este turbofurioasă și dorește să revină la Pro Tv în serialul "Luci, spaima lui Zoli", în care va juca rolul unei asistente sexy, vărsătoare de sânge de infidel.

Din (pre)istoria stand-up comedy-ului din România

Mereu am crezut că anumite segmente ale artelor, când au pătruns pe teritorii neatinse ("virgine" sună kinky), și-au găsit adepți dintre cei mai pasionați și cei mai potriviți. Pentru că au rezonat, au curs și s-au dizolvat, s-au regăsit într-un concept de exprimare și mai puțin într-un mod de viață sau într-un mod de a câștiga mulți bani. Asta face să descoperim începuturi timide dar pline de însuflețire și să le simțim cum mustesc de vitalitate, cu toate că stilul este mai puțin definit și viața artistului mai mult scoasă la suprafață. Lucru evident și la mijlocul anilor '90, când stand-up-ul nu era o știință a dialogului umoristic ci mai mult un crâmpei de idei nebune, de amintiri și de expresii inventate.

Seinfeld este grozav!

Era o vreme când la Pro Tv se difuza serialul Seinfield. Dacă îmi amintesc bine a rulat de mai multe ori, poate și pe postul Acasă. În fine, ideea este că la vremea respectivă nu i-am acordat o atenție deosebită fiindcă mă intersectam rar și foarte rar cu tubul catodic. Și așa, mi-a rămas până în prezent, pe papilele gustative cinefile, jubilația unui umor de mare calitate, lucru care m-a făcut să reiau de la primul episod acest serial cu totul încântător.

Nimic mai adevărat! Cifrele de audiență din toată lumea, costurile foarte mari per episod, sunt o recomandare indirectă a telespectatorilor că serialul este de calitate certă. Poți crede că lumea se uită la ceva bun și în același timp să realizezi ca la baza realizării peliculei rămân o serie de aspecte comerciale simple, poate chiar banale. Greșit! Serialul Seinfeld abordează în fiecare episod o temă urbană sau un clișeu uman, cu o eleganță elementară, care divide cercul vieții cotidiene în ironii și zâmbete, cu trimiteri dintre cele mai complexe.

Serialul care (surprinzător!) își propune să nu aibă nici o temă, autointitulat "despre nimic", face o punte peste viețile a patru personaje cu arhitecturi interioare foarte diferite și puțin maleabile. Interacțiunea actorilor centrali este precum o reacție chimică universală, fiindcă umorul de situație și cel de limbaj, vorbesc despre viața oricărui om iar identificarea telespectatorului se traduce într-un liant plin de simpatie. 

Trebuie văzut sau revăzut Seinfeld. Umorul este o monedă care nu se depreciază niciodată. 

Crystal Harris a renunțat la Hugh Hefner! De ce?

Nimănui nu i-a păsat de discuția cu împărțirea pe regiuni a României, nici de masivele disponibilizări, nici de divorțul Oana-Pepe când, de peste întinsul ocean, clopote de tabloid au sunat a nuntă în grădina paradisiacă Playboy. 

Tătucul fondator al revistei pentru bărbați, citită pe ascuns și de femei, a fost certat zdravăn de către bunicii și părinții săi că nu s-a așezat încă la casa lui. Când Hugh Hafner a motivat că experiențele sexuale de-a lungul vieții, cu peste 2000 de femei la activ și câțiva bărbați la pasiv/activ, nu sunt suficiente pentru a te considera pregătit de căsătorie, tatăl său l-a altoit, ca în Moromeții, la ultimul cules de vie.

Pe când domnul Hugh Hafner împlinea vârsta de 60 de ani, undeva în lume se năștea o fătucă zglobie, bălaie, cu zâmbet hollywoodian. Da, este vorba de ea, Crystal Harris care, după școala generală și colegiu, după ce a luat Capacitatea și BAC-ul, i-a devenit iubită înțeleptului moșneag și a fost cazată la Vila Playboy, unde s-ar zice că este amenajat pe mai multe hectare un poligon de tragere iar la robinet curge apă cu Viagra.

Până aici toate bune, sexy și frumoase. Dar ce te faci când, după ce tocmești sala, lăutarii, biserica, popa și îți frămânți mintea cu ce bagi în sarmale, pretendenta mireasă o paște gând de răzgândire? Și nu numai că o tentează dar și alege să fluiere după Alladin iar la ceas de seară sare pârleazul și la prima haltă, pleacă cu trenul personal departe, lăsând în urmă un univers de cocktailuri felurite și delicii spa.

Jurnaliștii care lucrează în mare secret pentru acest blog au reușit să ajungă în State și să creioneze posibilele motive pentru care Crystal Harris are un comportament asemănător Elodiei Ghinescu. Principalele motive anulării nunții cu Hugh Hafner sunt:

1. A aflat că Irinel Columbeanu este singur. Deși la redacție nu s-au primit încă instantanee foto, se vorbește în cercurile mondene că Monica ExColumbeanu doresțe să facă o rocadă cu iepurașul Playboy pentru a-și îndeplini o fantezie de pe vremea când se juca cu păpuși Barbie, fapt pentru care cele două dive s-au întâlnit pentru a demara negocierile.

2. În presa americană s-au anunțat posibile tăieri de pensii. Cum posibilul viitor mire trăiește din ce aduce poștașul/poștărița, felina diafană s-a temut că nu va avea cu ce să plătească factura la gaz, curentul, cablul de la armata de plasme și diurnele zilnice ale lui Pablo, mexicanul bine făcut, chipeș și metrosexual, care tunde gazonul și este pasionat de anumite zone feminine epilate.

3. Crystal Harris nu este sigură ca vrea să își piardă virginitatea după nuntă. Mama sa, recunoscută ca o țață agresivă în comunitatea de mormoni, are un ascendent moral puternic asupra fiicei sale, fapt care o face pe aceasta din urmă o ființă cuminte, specială, chiar astrală. Mai mult, mama și-a convins fata că lumea se sfârșește în 2012, așa cum a prezis Ogică la OTV iar toate virginele din lume vor fi absorbite înainte de apocalipsă de către o navă glamour, plină cu extratereștrii văduvi.

Profesorul de romana care nu trecut pe la sport.ro

Eu văzut ieri articol pe impternet despre jocul cu balon torund dar nu înțeles noimă de sens la ce vrut să zice ziaristul de la foaia care se scrie pe sait. A-poi un vecin care este la sașe cu locuința (care nu este lift) zis că Steaua a fost echipă are, la care jucători căștigat o cupă și mai multe trolee. Chiar o zis că victoria sosit după lovituri de 11 metri, adică așe ca de prin podul lu buna unde este înalt.

Nu am impțeles de ce antrenorul Steii vrut să bată întreagă echipă. Ce, juchetorii nu este și ei oameni? Ce, ei nu are gură, doi piciori și doi mâne? Cum să se prezinte săracii la fomilia lor așa cu vânătăi pe fațe și după ce au fost loviți cu de ălea, cum le zice, jicniri? Ba am aflaat că nenea antrenoru nu este roman. Asta chiar ma înnervat până la orechi, m-am făcut tot roș și gândul următor fost la ștefan-cel-mare, care nu uoprta străinii și bătea pe toți care trecea vama pe cai sau fără. Atât leo trebuit!

Totușii mă bucur că a câjtigat o droaie de bani de la folbal, poate așe nu m-ai vine la romania unde lar mânca capitala, fincă aclo oamenii e răi și te vorbejte pe la spate pe tine. Și poți să ai toții banii din lume că dacă nu ejti lană prieteni, nicii la oi nu descurci.

Terasa, unealtă pentru scanning

Când masele de oameni sunt fascinate de o tendință în a petrece timpul liber, când trendul există solid ca nuca de cocos, de foarte mulți ani, următorul gând este să te întrebi ce filozofie stă în spatele obiceiului. De exemplu statul la terasa.

Cred că un fel de terasă a existat de când lumea antică. Mi-l imaginez pe Cezar stând la o bere Ursus, de import, cu prietenii bătrâni, generalii, sorbind din priviri înalte vestale preumbându-se cu sandale de piele italienești și rochii lungi albe, de in. Chiar și Gerula cred că avea o colină unde, între doi pruni bistrițeni, și-a instalat un hamac african, primit prin coletăria e-bay iar de acolo admira cum soldații săi erau fugăriți de albine în timp ce sustrăgeau mierea ca să producă îndulcitor eco pentru limonadă. Nu am cercetat dar cred că și la castelul Peleș familia regală, pe vremuri, își scotea năsucul fin, aristrocrat și zvelt în aerul cald, de după mijlocul primăverii iar pruncii lor se jucau printre mesele cocoșate cu fructe exotice, pe console Nintendo Wii. Plasma generoasă, semnată Grigorescu, era scanată de softul jocului iar părinții își scanau copiii ca să nu devină maniaci.

Trecând cu trotineta prin vremurile postdecembriste, terasa a rămas unealtă pentru scanning. În Germania de exemplu, cred că aproximativ 90% dintre doritorii de răcoritoare și cafele se adună pe la casele prietenilor comuni (în genul - lângă noi v-alăturați) , pentru a scuti plata excesiva a consumației. 

În România nu este așa. Suntem spirit latin și trebuie sa vedem, să scrutăm zi de zi, dimineață de dimineață orizontul străzilor. Terasa românească este un mare scanner - lumea este evaluată după ținută, port regional, mers impresionisto-figurant și mai ales...ahhhh...după automobilul botos, priponit îndeaproape, precum calul lui Greuceanu după stingerea turbosufalantei cu foc de la nări. Toată lumea dă o notă pentru oricine care se încumetă să joace șotron în raza vizuală. Ferească Jesus de cei blamați la unison de către comeseni!

Și da, se mai poate întâmpla ca o gazelă jună, înveșmântată doar cu 100 de grade de material textil vaporos, să treacă în pas aerian și calin pe lângă mesele ocupate de bărbații rutinați. Acela este momentul de maxim zoom, când scannerul trece la voltaj de 360 și drăguța apariție este sorbită pentru eterna amintire diafană!

Terasa cu scanning nu poate fi desființată. Este ca un tabliod 3D, în care plătești triplu pentru un produs, că te joci de-a universul monden.  

Mondenități mizere

Imaginea din dreapta nu este un colaj propriu, nu este o galaxie de pixeli albaștrii turbați sau rău intenționați și nici măcar un trucaj ordinar venit cu șareta pe valurile tulburi ale Dâmboviței. Este doar un banal print screen făcut în secțiunea de mondenități a site-ului Antenei 1, la cumpăna dintre zilele de 18 și 19 aprilie 2011.

Nu poposesc de obicei în zonele fierbinți ale nimicului împachetat în staniol glamour însă vederea periferică mi-a fost atrasă de o ciudățenie, apoi încă de una și tot așa întreaga coloana de titluri a fost o manifestare de penibil grotesc.

Să ne înțelegem:

1.  O fată care nu mai era băgată în seamă decât de familie și-a lins obraznic degetul după ce a plătit o armată de fotografi și a cumpărat un codru de tuia. După care a făcut hepatită și s-a logodit cu doctorul care o trata, care de fapt era un var prin alianța al mătușii unui nepot al bunicii sale din Elveția.

2. Că Gabriela Cristea a rămas fără obiectul muncii, se știe. Însă lumea trebuia să afle nu când ne va fi mai bine ci măsurile de austeritate luate în familia Cristea. Și anume vânzarea pe borcane de zacusca și legături de ceapă roșie a celor trei plasme din casă. Astfel sublima gazelă fiind nevoită să se privească în direct și în reluare pe tubul catodic al televizorului Sirius, unde, normal, bombeul de sticlă te face mai dolofan. 

3. Protagonista din Totul despre sex (aș spune Totul pentru Sex din pricina bordurii nazale) a fost pozată când poza. Incredibil că și-a depărtat picioarele, o femeie normală ar fi trăit măcar la plajă cu lanțurile lui Houdini strâns legate de glezne! 

4. Oana Turcu, pe lângă faptul că a rămas însărcinată cu creme, este prima femeie care și-a conceput copilul exclusiv în raionul de cosmetice. A realizat că bărbații nu se pricep la maioneză, riscă să o taie grobian și s-a axat pe un amant mai accesibil, plin de grăsimi și E-uri, pe nume Doina, Nivea sau Lăptișor de Matcă.

5. Fata celebra a familiei Moore a citit cărți psihologice pentru dedublare. În plus adoră ca Halloweenul să fie sărbătorit zi de zi în perimetrul băii unde are ocazia de a răsuci oglinda la colțuri. Dacă îți pare că vezi tocilara din clasele gimnaziale ajunsă brusc la vârsta de 50 de ani, să te gândești mai bine înainte să îi pui piedică pe scările rulante, poate fi Demi Moore!

Petrecere pestriță cu Adelina

Serile de sâmbătă nu sunt normale dacă nu abandonezi studiile de hermeneutică hindusă și nu faci o pauză din aprofundarea operelor filozofice semnate Ortega y Gasset, Henri Bergson sau Jean-Paul Sartre. După ce timpul liber îți bate la ușa șifonierului, alegi meticulos șosetele de primăvară, boxerii de oraș, tricoul de Kenvelo (sau altă firmă din zonele molare) și blugii chinezești împreună cu mergătoarele extrase din parcarea de la intrarea în apartament și decizi să cobori în inima, pancreasul și duodenul orașului, unde lumea de noapte se adună pentru împrăștiat figuri și la adunat de combinații. 
În ultimii ani nu am mai fost prezent în cluburi deoarece părinții, perușii pe care îi cresc și ficusul din fereastră nu și-au exprimat în scris acordul că aș fi pregătit să absorb mondenitatea conform formulei - impresari/impresare x suprafața utilă a spațiului dansant = numărul de clisee false pe metrul pătrat. Cu toate acestea mi-am luat inima în borcan pentru a nu mă îndrăgosti nebunește și am coborât în acvariul IQ Fashion . Frenezie cât cuprinde, mese cu wiskene, energizante la tot pasul, iepurași Playboy, animatoare cu evantai, ce mai, am descoperit locul de ridicat imaginea personală până la cerul de plaxiglas al mall-ului. Cei care au ajuns acolo în seara trecută știu ce spun.  
Dacă lumea s-a distrat până la ora 1 a.m. prin scanare reciprocă și mai ales prin clătiri succesive ale pupilelor cu animatoare neexorcizate și cu fese transpirate, la un ceas după miezul nopții s-a strecurat șerpește prin mulțime jumătatea divorțată a fostei familii Vârciu. Da, nu uit să precizez ca niște lați în ceafă au suspinat lung și au lăcrimat feciorelnic la gândul crunt că o familie a fost distrusă și aruncată în focul iadului tabloid. 
Eu am fost destul de ocupat cu sesiunea de autografe pentru cititoarele blogului personal și cu respingerea vehementă a apropourilor indecente primite însă spre sfârșit de party am reușit să mă apropi de Adelina Pestrițu și să aud interviul acesteia luat de Revista Observator Cultural. Frânturile de interviu au fost cam așa:
Reporter - Am înteles că adori foarte mult opera lui Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus.
Adelina - Da, primele cărti al acestui autor le-am cumpărat în 1998, cu ocazia Săptămânii Modei de la Hăpria. 
Reporter - Ce te-a atras atât de mult?
Adelina - În primul rând planul ontologic, care este tradus în idei pozitiviste iar opera se erijează într-o valoare normativă. Apoi nu trebuie să uitam că sensul ideilor ancestrale fragmentează ludica semnificantului aprioric.
......
La auzul unor asemenea minunății am înțeles de ce toți oamenii de succes și-au fondat fericirea pe mii de ore de lectură. M-am simțit minuscul și am plecat. Am cumpărat shaorma mare și am împletit somn. Sâmbăta viitoare sper sa citesc, așa nu se mai poate...

Bătrâni și neliniștiți

Prima Tv a găsit, în peisajul național al umorului uzat și tot mai puțin amuzant, o nișă superbă, neexploatată de către televiziunile de la noi. Genial aș spune, de multă vreme nu mi-a fost dat să văd ceva mai autentic, care nu copiază modele vecine și care să reușească să provoace valuri sincere de râs.

Zacusca visând

"Încă din zilele când Demiurgul a ales să locuiesc în vinete, roșii și ardei am început să realizez că soarele care mă arde pe burtă și luna care mă îndeamnă să vegetez, sunt prietenii mei cei mai buni iar ei joacă un fel de biliard pe ceruri fără să se atingă. În lunile de vară printre șanțuri au curs râușoare de apă de conductă iar peste frunze s-au prelins stropi de ploaie și uite așa a venit  vremea culesului când prin oale ne-am întâlnit toate ingredientele, ca membrele Terminatorului din seria a II-a. Am făcut cunoștință una cu alta, ne-am lăudat cu ce insecticide am folosit la salonul de cosmetică, pe unde găsirăm jacuzzi cu ploi acide și cum ne-am polenizat după ce ne-au corupt versatele albine. Nu am apucat să povestim și despre găinile agresive, autoderapante și ciugulitoare fiindcă omul gospodar a venit cu ulei de masaj, apă caldă și o cadă imensă, adâncă, rotundă și emailată unde să ne bălăcim după ce am trecut prin tunelul rece în care ne-am frământat cu întrebări despre cuțitele care ne-au măcinat mărunt. După ce s-a închegat o mare prietenie omogenă și ne-am decorat gâtlejurile cu boabe de piper, am ales să luăm o pauză de vitrină în sezonul toamnă-iarnă și să privim la cerul domestic de vopsea lavabilă, prin fereastra bombată de celofan."   

D.E.R.R. 2

Adiabatic = abatere de la drum a persoanelor cu numele de Adi.

Adeverință = dovadă scrisă prin care se poate chiuli oficial.

Adulmecare = 1. pășire pe o dâra de miros 2. acțiunea a ființelor înrudite cu Pinocchio de a ajunge la destinație cu ochii închiși.

Alimentară = magazin unde se găseau maxim 10 feluri de produse înainte de anii '90.


Alopecie = 1. proces de obicei lent, de migrare a părului 2. formarea unui loc neted în creștetul capului în scopul (i)luminării.


Alungire = 1. acțiune de testare a saltelei 2. procedeu industrial prin care, din câtiva stropi de suc de fructe, se prepara 2 litri de nectar. 

D.E.R.R. (Dicționar pentru extratereștrii rătăciți în România) 1

Cuvânt înainte

În ultimele nopți somnul nu a fost prietenul meu cel mai bun. Ajutat de starea de veghe, la margine de poțiune adusă de zânele care au în fișa postului îngreunarea genelor, m-am gândit la felurite aspecte ale cotidianului. Unul dintre acestea, mai răsărit pe semne, îmi spunea că degeaba există un dicționar explicativ dacă nu există un dicționar al percepției imediate, conjuncturale adică ceea ce simte pentru prima dată un român când un termen îi gâdilă auzul. Sau ce ar explica, de exemplu, un manager implicat în creșterea oilor și care domiciliază constant la stână dacă o haită de extratereștrii habarniști l-ar chestiona despre lucrurile de zi cu zi.

Există proiecte umoristice asemănătoare însă încerc sa duc experimentul mai departe și să îl întregesc.

Să începem

Abțiguit = 1. individ respectabil căruia îi țiuie urechile din cauza rachiului 2. soț pilit cu chef de wrestling.

Aburire = 1. emisiune cu caracter politic 2. proces de formulare a unor scuze pentru a masca amantul, amanta 3. proces cauzator al creșterii nefirești a temperaturii la nivelul nasului și urchilor.

Absorbant = 1. vampir de bumbac 2. copil care cheltuiește miraculos banii părinților.

Acomodare = 1. proces de obișnuire cu comoda 2. etapă fulgerătoare între zvonul de mutare a soacrei la ginere și transhumanța acesteia.

Activist = 1. persoană care pe vremea comunismului nu stătea la coada pentru salamul cu soia. 2. proprietar de Dacie neagră 3. îndelung lăudător.

Amfitrion = persoană care pleacă la culesul porumbului (pe alocuri al cucuruzului) și caută sprijin în rândul consătenilor cu numele de Ion. De aici și expresia "Am fi tri Ion". 

- Va continua -

Mențiune despre umor la Plasa de Stele

Serile trecute, cum m-am plictisit de multe dintre emisiunile și filmele de la TV, am ales să gust o porție de realitate comică la emisiunea lui Dan Negru ''Plase de Stele". Deși pentru cei care adoră arta și sunt oameni fini pare, ceea ce am început să scriu, un fel de mare banalitate cu pălărie. Dar nu e așa.

Emisiunea din data de 09.11.2010 nu am vizionat-o live și am folosit webcast-ul oferit pe site-ul Antena 1  unde, pur aleatoriu, am ales să văd cu ce se manancă producția respectiva. Realizatorii  au ales să facă o farsă lui Ovidiu Komornik, înscenare care s-a dovedit mai mult decât groaznică. Din tot ce am văzut până acum în televiziune nimic nu se compară cu această farsă. Nici filmele bune cu gangsteri nu mi-au părut la fel de bine regizate. Rolul barosanului este jucat fabulos, cu toate că limbajul și comportamentul acestuia sunt violente iar atmosfera este deseori una de pură nebunie.
Cred că puțini oameni normali ar reuși să se stăpânească și să privească o asemenea derulare a realității fără a nu răbufni.

PS - Nu am încercat să fac reclamă nimănui. Mi-a plăcut farsa, cu toate că este exagerată însă este genul de situație limită, relevantă pentru umor și psihologie. 

Tendinţele anului 2010 în muzica lăutărească

Reclame - categoria "Interzise şi Stupide" II

Reclame - categoria "Interzise şi Stupide" I