Baza educației financiare este construită pe înțelegerea celor doi piloni principali, formați din active și pasive. Între activele și pasivele financiare există o relație dinamică, aș spune că se aseamănă cu principiul vaselor comunicante. O presiune din zona pasivelor atrage implicit o depresiune imediată și egală în perimetrul activelor și viceversa.
Deși aparent nu pare o teorie deloc complicată, în viața de zi cu zi, oamenii nu stabilesc un echilibru pozitiv între sumele de bani care le revin și cele pe care le cheltuiesc. Principalele cauze pentru care multe persoane se zbat într-un marasm financiar sunt: lipsa unei educații specifice, manipularea din mass-media și influența mediului în care trăiesc. Dar să exemplificăm componentele acestor concepte.
Active (bani proveniți din) - salariu
- chiria unor bunuri personale
- vânzare de acțiuni sau obligațiuni
- drepturi de autor
- dobânzi la depozite, etc.
Pasive (bani datorați pentru) - coșul zilnic
- dobânda unor sume creditate
- chirie
- regia bunurilor deținute
- facturi curente, etc.
Am încercat să schematizez și sa subliniez câteva lucruri simple. Oricine poate înțelege și chiar poate deveni indignat în fața simplității exemplificate însă puțini oameni au un plan pe termen lung, eficient, prin care aportul activelor să sporească progresiv. Logica și practica este simplă - banii din zona activelor trebuie să fie astfel reglați ca după plata (obligatorie) a pasivelor să rămână un rest care se întoarce în zona activelor. Ultimul traseu este cel mai important fiindcă produce o acumulare constantă pe coloana activelor, astfel încât sumele datorate ajung să fie plătite tot mai ușor.
Pe cât posibil, toate achizițiile însemnate ar trebui realizate din sumele obținute ca acumulare de capital în zona activelor iar întreținerea acestora nu trebuie să aducă un impact major pe coloana de pasive, pentru a nu converti balanța pozitivă în una negativa.
Chiar dacă în România este în general foarte greu să realizezi economii însemnate, sumele modice puse lunar deoparte pot constitui un fond minim de investiții în domenii unde priceperea, stabilitatea emoțională și informațiile prețioase, pot asigura un profit mult peste randamentul unui depozit bancar. De exemplu o acumulare inițială la 40.000 de Ron, care ar avea un randament modest de 20% pe an, ar tripla în 10 ani suma inițială iar după 40 de ani, ar constitui un total de 360.000 Ron!
Draga Madalin
RăspundețiȘtergereImi pare rau pentru tine , dar ce spui tu sunt aberatii.
"De exemplu o acumulare inițială la 40.000 de Ron, care ar avea un randament modest de 20% pe an, ar tripla în 10 ani suma inițială iar după 40 de ani, ar constitui un total de 360.000 Ron!"
Daca tu imi gasesti acel randament "modest" de 20 % anual , eu inseamna ca nu sunt un investitor serios . Teanunt ca cei care au pus banii in fonduri de investitii la 31.12.2010 au o pierdere medie de 20% din suma ( la fd de actiuni) iar la cele cu risc minim ( obligatiuni , mixte ) cresterea e de 5-6 % impozabila .
Dobanzi bancare - in jur de 7% impozabili
Crestere aur - e un bull, daca investesti acum , o sa pierzi 20-30% in urmatorii 2 ani
Oricum , te anunt ca dupa 40 ani cum zici tu acei 360.000 ron vor reprezenta aproape nimic . E o vorba a unui investitor american : Dupa 20 ani de investitii, un broker isi suna clientul:felicitari , aveti 20.000.000 USD in cont . Asta bucuros !! Dupa care primeste mesaj pe telefon : aveti de platit o factura lunara 1 mil USD , as usual " .Deci inflatia va eroda toata acumularea ....
Nu zic sa nu economisesti, dar e imposibil un randament de 20% constant timp de 10 ani