Formele atinse se zbat și apoi se scurg în venele care au rostit invitația împreunării. Prin văile cutelor amprentelor, voci, precum cele din picturile impresioniste, alunecă în setea simplă a reîntoarcerii în matcă. Cântecul fusiform se îmbracă în flacără și se îmbată cu aer proaspăt. La ușa tâmplei, un mag aduce parfumul poeziei scrise cu dor prin peșteri de oamenilor izgoniți dar visători. Între orele amiezii, lemnul de luntre miroase a mosc.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt supuse moderării înainte de publicare.