La marginea emoției tale Am așezat un râu rotund de pietre Mari, medii și mici Unele atât de mici Încât nicio privire să fie furată Prin albiile fragede, Unde se strecoară iarna Printre alte iubiri.
@QED - cred ca ideal este sa ai un echilibru, sa stii sa te prezinti undeva in balanta dintre aroganta si prea multa modestie. Si este bine sa dai bucuria si ragazul celuilalt sa te cunoasca pe idelete
Cred ca este ideal sa ramai mic,d ar sa fii vazut de persoana care te iubeste. Este tot ce conteaza. Pana la urma, infatuarea nu-i o calitate.
RăspundețiȘtergereLa marginea emoției
RăspundețiȘtergereUn râu de pietre
Mari și mici
Unele atât de mici
Cât nicio privire să fie furată
Prin albiile fragede
Se strecoară iarna
Printre alte iubiri.
Hmmm...emotii :)
RăspundețiȘtergereAbsolut superb!!
Waaw si fotografia e profunda...
Oare mai stim sa speram?
@QED - cred ca ideal este sa ai un echilibru, sa stii sa te prezinti undeva in balanta dintre aroganta si prea multa modestie.
RăspundețiȘtergereSi este bine sa dai bucuria si ragazul celuilalt sa te cunoasca pe idelete
@Anonim - este mai compacta varianta ta, este un punct de vedere si iti multumesc.
RăspundețiȘtergere@Alinutza - faptul ca traim este o dovada ca nu am incetat sa speram.
RăspundețiȘtergereiubirea este un sentiment trait in intimitatea emotiei marginite de raul de pietre...iubire sacra...neimpartasita altora...neintinata de alte priviri
RăspundețiȘtergere@coriandra - Da, iubirea descrisa de mine este un solvent metafizic, o imponderabila.
RăspundețiȘtergere