The Borgias

Am ales să mă uit la un episod din The Borgias pentru a verifica o constantă. Aceea că ShowTime face seriale de calitate și care nu au o derulare a firului epic ușor anticipabilă. Cred că spectatorul universal devine cu fiecare an care trece mai pretențios, mai însetat de naturalețe și de umanitate. O bună parte din televiziunile de la noi reiau pentru a nu știu câta oară filme și seriale ori prea violente și seci ori prea sentimentale și siropoase. Nu știu care este publicul țintă într-o asemenea manelărie fără de sfârșit. 

În schimb constat că la nivel mondial, se (mai) produce peliculă de certă calitate, cum este și serialul istoric The Borgias. Episoadele sale, de aproximativ 40-50 de minute, 9 în total, cel puțin pentru prima serie, descriu ascensiunea și viața depravată a familiei Borgia, care s-a aflat în secolul XVI în fruntea papalității. Poate este mai puțin important cadrul poveștii în contextul unui serial care seduce prin lumescul înalților prelați, prin supunerea rigorilor în fața vieții amoroase libertine, prin transfigurarea religiei și prin filtrarea credinței printre comploturi, uneltiri și șantaje. Replicile personajelor au o forță de convingere savuroasă și uneori abundă în elanuri instinctive necenzuarate sau în reflexii aproape filozofice. 

Privind de la distanța mai găsesc un lucru admirabil. Producătorii serialului nu s-au limitat și nu au văduvit deloc transpunerea istoriei papalității prin efecte ieftine și perdele de fum. Au ales să fie grandioși și au reușit. The Borgias are puterea să te iluzioneze și să te facă parte a Renașterii.