Monopoly și ultimele zile din an

Ultimele zile din an se aseamănă cu atmosfera de la jumătatea unui joc de Monopoly. Te uiți pe întreaga tablă în căutarea răspunsurilor despre pașii pe care i-ai făcut și realizezi dacă zarurile primite au fost cele care te-au avansat pe pătrățele norocoase sau care te-au înfundat în datorii. Materiale sau spirituale. Arunci o privire în jurul proprietăților pe care le deții, analizezi cheltuielile pe care le-ai făcut sau trebuie să le faci, poți spune ce târguri s-au încheiat cu succes și care au fost doar o piatră de moară în economia jocului sau a vieții. Dacă ai avut un an bun sau o mână bună, se delimitează pe final momentul unui respiro binevenit iar dacă sorții au fost potrivnici, încrâncenarea cimentează voința unui pas mai bun.

Oricum am fi fost, ași sau afoni, la sfârșit de an visăm, credem și dorim mai mult noroc, zbor deasupra zilelor nefaste, libertate de mișcare, multă libertate de cuget și dragostea care ne face mereu învingători. Iar fără dragoste și libertate, persoana rămâne simplu pion, ale cărui zaruri le aruncă ursuz un păpușar gri, depozitar al destinului multor vieți naive.

La sfârșit de an, să ne fericim deci de tot ce ne-a fost dat, să avem speranța de mai bine și cel mai important, să ținem strâns în pumn zarurile cu care regizam portretul anului următor.