În ochi rămâne amintirea ploilor.
Astfel într-o zi mi-am zis:
Eşti liber, caută-ţi copacul ori iubirea
să te ascunzi sub scoarţa lor
iar de acolo sa înţelegi pământul şi cerul.
În ochi rămâne amintirea ploilor.
Tot mai intensă cu cât nuanţa anilor
descreşte statuia de nisip al dumnezeului din noi
şi atunci
prea depate de copaci ori iubiri
voi spune:
Astfel într-o zi mi-am zis:
Eşti liber, caută-ţi copacul ori iubirea
să te ascunzi sub scoarţa lor
iar de acolo sa înţelegi pământul şi cerul.
În ochi rămâne amintirea ploilor.
Tot mai intensă cu cât nuanţa anilor
descreşte statuia de nisip al dumnezeului din noi
şi atunci
prea depate de copaci ori iubiri
voi spune:
Ridică cerule bruma de inocenţă
şi las-o să cadă în duminici
pe umerii fecioarelor.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Comentariile sunt supuse moderării înainte de publicare.