Se spune că eșecul este cel mai bun profesor. Pe cale de consecință, succesul nu poate fi motivant prin esența sa. Dar ce este prostia? De unde vine ea și ce poate spune despre omul care o traduce în fapte?
Încerc câteva definiții personale. Prostia este o negare absurdă a logicii umane. Prostia este o sumă de experiențe relevante care îți spun despre un anumit gest că este deplasat iar tu refuzi să înțelegi și te încăpățânezi să mergi în direcția greșită. Adică un fir de ață vizibil firav de care te agăți sa faci bungee jumping iar după ce îți strivești coccisul la baza văii, mai ai pretenția să te vaiți că viața este nedreaptă. Prostia se traduce într-o piață populată care scandează în cor că îți arde pardesiul și tu mergi țanțoș să cumperi sifon și sirop de zmeură. Prostia este toaleta care te înghite după dâmbul mare de pământ, unde execuți unic salt cu sania, fără a te gândi la prăpastia din apropiere [...]
Mă gândeam astăzi la un nene care, deși era tatăl oficial al finanțelor mondiale, a părăsit puntea căzii din baie, îmbrăcat doar în epiderma stafidită, cu necurata intenție de a profita (abuziv?) de parte femeiască. Învârtoșat nevoie mare, a parcurs lipa-lipa distanța dintre gând și posibilitatea animalică a împerecherii. Povestea se știe, finalul cu arestarea preventivă este unul foarte posibil, triumfător pentru ideea de libertate personală. Prostia în acest caz este una fabuloasă și a cărei logică nu poate fi explicată. Este aisbergul prostiei. Întrebările legitime se înfășoară în jurul următoarei socoteli - de ce un bărbat foarte puternic, la nivel de statut personal, care în mod natural ar putea avea o viață de calitate chiar îndeplinindu-și discret toate fanteziile de nepovestit, alege să devină măcar preț de câteva clipe om de Neardenthal? Ok, ar mai fi o variantă destul de posibilă și ea. Cea în care a fost totul o înscenare diabolic de bine realizată. Pe scurt, partea vădit agresată a întreținut zbenguială de bunăvoie și pe final de orgasm a spus - Ahh, ce faci nenorocitule, mă violezi? Chiar și așa prostia este prezentă în aceleași doze. Nu poți, ca după o viață la cel mai înalt nivel diplomatic, să ignori că ai avea zone sensibile pe care le poate exploata orice om de rând și, mai mult, din cauza asta, este posibil să faci câțiva zeci de ani de închisoare. Este un exemplu-școală. O să mai vorbesc despre prostie, este un subiect inepuizabil.
bă eu refuz să cred că ala e atât de prost. cu toate că, zice-se, a existat un precedent in 2008. căci dacă ala e aşa - funţia pe care o ocupă îl califică fiind mult mai deştept decât pălmaşii, decât mine - îţi dai seama cum sunt eu, proporţional vorbind şi conform logicii?
RăspundețiȘtergereFunctia nu te califica, iti da doar aparenta unui om onorabil, restul tine de fiecare.
RăspundețiȘtergereSunt convins ca a fost extrem de prost pregatit, oricare ar fi adevarul de la mijloc.
Uneori,slabiciunile umane bat orice functie in stat...si exemple in istorie mai sunt.
RăspundețiȘtergereFoarte bun articolul!
Oricum, pisicile nu ajung în ipostaze precum cea din ilustraţie! La bipezi, se mai întâmplă...
RăspundețiȘtergereDa, pisicile (aristocrate) uneori ne dau clasa :)
RăspundețiȘtergereFunctia pe care un om o are intr-o anumita institutie sau firma nu garanteaza si faptul ca este un om cu caracter sau un om cu valori morale corecte. Avem si in Romania destule exemple de acest gen.
RăspundețiȘtergere